Pentru autori

Instrucțiuni

Revista Română de Istoria Dreptului este o publicație destinată publicării cercetărilor originale din domeniul istoriei dreptului. Revista vizează toate perioadele istorice, toate domeniile juridice și toate regiunile geografice, dar pune un accent deosebit pe istoria dreptului din Europa Centrală și Europa de Est.

Pentru a propune un articol spre publicare vă rugăm să utilizați sistemul informatic pus la dispoziția autorilor pe această pagină web (necesită înregistrare ca utilizator) sau puteți trimite articolul direct prin e-mail, în format Word (.doc, .docx).

RRID acceptă articole scrise în limba română și în limba engleză.

Prin trimiterea unui articol spre publicare către RRID declarați că textul este unul original, care nu a fost încă publicat sau acceptat pentru publicare de către alte publicații; că articolul este pregătit în mod individual de către autor(i); că toate sursele utilizate sunt citate în mod corespunzător; că toate citatele sunt exacte și marcate corespunzător; că sunteți de acord cu verificarea originalității textului de către echipa editorială prin utilizarea unui software specializat, dezvoltat în acest scop.

Toate articolele sunt publicate sub o licență CC BY-ND.

RRID nu percepe nicio taxă pentru trimiterea sau publicarea articolelor.

Limita de caractere pentru articole este de cel mult 50 000 de caractere cu spații, respectiv cel mult 15 000 de caractere cu spații pentru recenzii de cărți.

Principii etice

RRID sprijină și urmează liniile directoare ale Comitetului pentru Etica Publicației (COPE).

Termene

Publicarea revistei are loc în două ediții pe an. Termenul de trimitere a articolelor sau recenziilor este sfârșitul lunii februarie pentru ediția întâi și sfârșitul lunii Septembrie pentru ediția a doua.

Evaluare (peer review)

Fiecare manuscris este supus unei verificări prealabile. Articolele care sunt primite în următoarea etapă de verificare editorială vor fi supuse unei evaluări anonime. Autorii vor fi de regulă informați cu privire la rezultat (acceptat, respins, acceptat sub condiția efectuării unor modificări) în termen de două luni.

Editare

Acceptăm doar materialele care sunt gata de publicare. Toate materialele acceptate pentru publicare sunt supuse unui proces de editare și de tehnoredactare. Editorii își rezervă dreptul de a modifica limbajul și conținutul lucrării, după o consultare prealabilă cu autorul, atunci când este cazul. Autorul va primi o versiune a articolului în format .pdf  înainte de publicare în scop de verificare și acordarea autorizației finale ("bunul de tipar"). La acel moment doar modificările minore vor mai putea fi integrate în articol. 

Rezumat și cuvinte cheie

Toate materialele trebuie să includă un rezumat de maxim 1700 de caractere, inclusiv spațiile și 5–7 cuvinte cheie. Rezumatul și cuvintele sunt necesare atât în limba română, cât și în limba engleză.

Titluri și subtitluri

Vă rugăm să numerotați titlurile cu cifre romane (I, II, III, IV etc.), iar subtitlurile cu cifre arabe (1.2,3,4 etc.). Numerotarea subtitlurilor reîncepe de la 1 după fiecare titlu. Subtitlurile sunt permise până la al doilea ordin (1.1, 1.2 etc.).

Citări

Folosiți ghilimele („…”) pentru citatele literale și ghilimele franțuzești («…») pentru a marca un citat în citat. În citate, se indică omisiunea cu […].

Vă rugăm să utilizați note de subsol, notele de final nu sunt acceptate. Numărul notei trebuie să vină după punctuație.

Citați monografiile după cum urmează:

Liviu P. Marcu (1997): Istoria dreptului românesc, Lumina Lex, București, p. 171.

În continuare în format prescurtat: Marcu (1997): p. 173.

Citați volumele editate după cum urmează:

Nicolae Popa (2019): Structura dreptului, în Ștefan Deaconu, Elena Simina Tănăsescu (ed.), In honorem Ioan Muraru. Despre Constituție în mileniul III, Hamangiu, București, p. 299.

În continuare în format prescurtat: Popa (2019): p. 301.

Citați articolele din reviste de specialitate după cum urmează:

Ioan Leș: Câteva reflecții asupra reformelor judiciare din Franța, Italia și Spania, Dreptul, 9/2020, pp. 11–29, p. 17.

În continuare în format prescurtat: : Leș (2020): p. 19.

Mai multe publicații ale aceluiași autor din același an vor fi individualizate prin utilizarea de litere mici după data publicării:

Marcu (2017a)...

Marcu (2017b)...

Vă rugăm să nu folosiți Ibidem sau Idem și abrevierile acestora în notele de subsol.

Distingeți una de cealaltă

Cratima (-).

Linia de pauză (–) se folosește în interiorul propoziției sau al frazei, pentru a delimita cuvintele și construcțiile intercalate sau apozițiile explicative (de exemplu: Convenția Națională din Franța – creată în 1789 – a condamnat la moarte chiar și un câine).

Linia de pauză trebuie folosită pentru a indica perioade de timp sau intervale de numere (de exemplu: paginile 112–169 sau anii 1848–1849).

În limba română nu se folosește semnul ortografic numit em dash (—).

Evidențiere

Vă rugăm ca la evidențierea unor părți din text să folosiți exclusiv litere cursive (italic) și nu sublinierea sau îngroșate (aldine, bold).